
Bine...nu e chiar primul fulg de nea..dar stiti cum e.. intotdeauna il consideram primul.M-am trezit tarziu,intr-un intuneric de sambata cu aer de plictiseala.M-am ridicat usor si am tras perdeau de matase la o parte..am zambit..era zapada...era puritate oriunde te uitai.Si toata aceasta dimineata tarzie a devenit subit mai frumoasa.Primul fulg de nea,sunt ca un copil care ar vrea in momentul acesta sa isi ia hainele de iarna si sa se arunce in zapada pe cat de frumoasa pe atat de rece.Off ce vremuri..mi-e dor de copilarie.Acum sunt doar o adolescenta care da nas in nas cu problemele zilnice,cu sufletele ranite si cu ochii plini de lacrimi.Ce frumos era atunci.Nu stiam decat sa zambesc si sa ma joc ,sa ma bucur de primul fulg de nea,de primul ghiocel sau de fosnetul frunzelor dintr-o dupa amiaza de toamna.Ma imbrac bine,imi infasor fularul cu dungi rosiii si negre in jurul gatului,manusile pufoase geaca de iarna si ies in lume,nu mai sunt copilul care se arunca in zapada,dar totusi ma pot bucura inca de sunetul pasilor mei pe zapada proaspata,pot arunca si cu un bulgar in baiatu din statia de autobuz ca apoi sa ma ascund.Eh..ma bucur si eu de placerile vietii,cele mai frumoase.Urc in autobuz,unde toata lumea e preocupata de orice altceva in afara de zapada de afara,toti cu problemele lor..oare de ce nu invatam sa zambim iar?oameni prea preocupati de problemele lor,sau de a altora,uitam de micile bucurii ale vietii.Chiar si spiritul Craciunului a disparut.Copii stiu deja ca parintii lor o sa le cumpere acelasi plouver in fiecare an.A disparut magia.E trist.Ma dau jos la destinatie si privirea mi se indreapta catre un copil a carui voce dulce nu poti sa nu o auzi.Sta cu nasul rosu lipit de vitrina inghetata a unui magazin de jucarii si isi roaga mama sa ii cumpere acel trenulet cu fel si fel de accesorii,dar mama lui e prea ocupata cu vorbitul la telefon.Am impresia ca se cearta cu vocea de dincolo,iar copilul dezamagit,se intristeaza si isi urmeaza mama.E trist cum am uitat toti cum e sa te bucuri chiar si de zapada de afara,de Craciun,de bradul impodobit..totul e mai important acum:sotul care nu face nimic,mama care a uitat sa ia paine,factura neplatita de curent aa si vai s-a stricat masina de spalat.Eu..am uitat.Ninge iar,ma bucur..zambesc si tip in mijlocul multimii,toti se uita da nu imi pasa,e prea frumos:).Calatoria mea a luat sfarsit,ma intorc acasa,ma dau jos din autobuz..si sunt lovita de un bulgare de zapada,ma uit in spate,zambesc..baiatul din statie,zambeste!Eee..nici el nu a uitat cat de speciala e iarna...



1 comentarii:
Un prim post superb care arata de fapt de ce ai creat blogul...
O idee banala exprimata intr-un limbaj artistic , sentimental, profund excelent.
Aici pot vedea copilul din tine, partea aceea pe care incerci sa o ascunzi...
Iubesti iarna si asta si-a pus amprenta si pe acest post...
Adevarul este ca iarna este cea mai frumoasa perioada a anului, insa tu ai facut-o mai frumoasa.
Trimiteţi un comentariu