Azi parca lucrurile s-au mai schimbat putin.Soarele de dimineata mi-a adus o noua zi,una mai buna,caci m-am saturat de zile mohorate din viata mea si mai nou,sa aduc trecutul prea mult in prezent.Un trecut prea indepartat,lucruri pe care daca le-as fi stiut atunci,acum ar fi fost altfel.Fara regrete,da?.Azi nu am auzit nimic,nu am ascultat pe nimeni.M-am bucurat de soarele de afara.de mirosul proaspat de primvara si mi-am dorit sa fiu si eu din nou copil si sa ma joc cu ceilalti copii din parc.Pareau fericiti,fara nici o grija.Construiau castele de nisip,fara ca nimeni sa le darame,fara ca nimeni sa-i faca sa planga.Zambete atat de pure,si atat de fericite!M-au facut sa zambesc pentru o vreme.Ce bine era sa fiu copil!Ciudat e ca m-am asezat pe acceasi banca pe care o imparteam cu tine,pe care visam cu tine,uitandu-ne la copii care se joaca in jurul nostru.Nu m-am gandit la tine prea mult,azi nu vreau,si nu mai vreau nici maine.Grea decizie,nu?Nu pot sa mai traiesc cu asta,cu amintirea ta,cu regretul,cu ochii plini de lacrimi.Cumva,candva,sau poate chiar maine totul o sa se schimbe.Trebuie sa se schimbe.M-am intrebat azi daca mi-e dor de tine,si nu am stiut sa-mi raspund.Poate e un inceput,poate e o cale spre bine,o cale spre acel zambet pe care toti il vor de la mine.Poate ca trebuie sa ma schimb.Azi am facut un om fericit,un om drag mie.Nu exista rasplata mai frumoasa decat zambetul unei persoane fara de care nu as putea trai,fara de care nu as avea un umar pe care sa pot plange.Vreau sa fie altfel..chiar daca ma doare.Si-ti spun acum,cu sufletul aproape mort,si cu ochii plansi..iti spun..ADIO!
